AVIZ

referitor la proiectul de ORDONANŢĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă

         Analizând proiectul de ORDONANŢĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 300 din 20.09.2023 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D922/20.09.2023,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.  

Prin măsurile preconizate se urmărește completarea cadrului normativ și instituțional în vederea stabilirii fluxurilor financiare  de monitorizare, verificare și control a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență.

Demersul instituie totodată și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) art. 63 alin. (4) și (4¹) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității măsurilor propuse.

3. Din punct de vedere al dreptului european, precizăm că prezentul demers,  fără a transpune vreo directivă europeană, după cum și fără a asigura condițiile de aplicare a vreunui regulament european, se subsumează normelor europene integrate Politicii europene economice și monetare, în segmentul rezervat - liberei circulații a capitalurilor, sectorul - instrumente de politică economică.

Ținem să menționăm că Mecanismul de redresare și reziliență a intrat în vigoare la data de 19 februarie 2021, odată cu adoptarea Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, domeniul de aplicare al mecanismului vizând domenii de politică de importanță europeană structurate pe șase piloni, precum: tranziția verde; transformarea digitală; coeziunea socială și teritorială; creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; sănătatea și reziliența economică, socială și instituțională; și politici pentru generația următoare, copii și tineret.

În data de 29 octombrie 2021, Consiliul Uniunii Europene a finalizat procedura scrisă pentru aprobarea Deciziei de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului național de redresare și reziliență al României, în conformitate cu prevederile art. 20, alin. (7) din Regulamentul (UE) nr. 2021/241. Prin Memorandumurile aprobate de către Guvernul României în data de 10.11.2021 a fost mandatat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) pentru semnarea Acordului privind contribuția financiară, în conformitate cu art.23 din Regulamentul (UE) nr.2021/241, pentru finanțarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, iar Ministerul Finanțelor a fost mandatat pentru semnarea acordului de împrumut din cadrul MRR.

Pe aceste coordonate, menționăm că OUG nr. 124/2021, cu modificările și completările ulterioare, face obiectul jalonului 451 - Investiția 5. „Monitorizarea și implementarea planului” din Anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, prin care Guvernul României s-a angajat să adopte cadrul instituțional pentru planul național de redresare și reziliență și a activităților desfășurate de instituțiile componente care încredințează MIPE competența și mandatul de a exercita toate sarcinile de monitorizare, verificare, control și recuperare, de elaborare și de semnare a cererilor de plată transmise Comisiei Europene, a declarației de gestiune și a rezumatului auditului. Același cadru a încredințat, de asemenea, Ministerului Finanțelor competența pentru sarcinile legate de semnarea acordului de împrumut și a acordului de finanțare împreună cu MIPE și, de asemenea, a specificat activitățile pe care autoritatea de audit le desfășoară în cadrul mandatului său pentru planul național de redresare și reziliență.

4. Întrucât unele din măsurile propuse prin proiect sunt de natură a genera influențe bugetare,  semnalăm că devin incidente dispozițiile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu art. 15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

5. La primul paragraf al Preambulului, pentru rigoarea redactării, se va elimina sintagma „nr. 2023/435” din titlul actului european invocat.

La al patrulea paragraf, pentru redarea titlului corect al Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046, termenul „Europene” se va elimina din cadrul sintagmei „bugetului general al Uniunii Europene”.

La al zecelea paragraf, pentru suplețea textului, se va face trimitere la „Regulamentul (UE) 2021/241”.

6. La art. I, pct. 1, la textul propus pentru art. 2 lit. j¹), semnalăm că sintagma „cu respectarea prevederilor legislației în domeniul ajutoarelor de stat” este lipsită de claritate și precizie, contrar prevederilor Legii nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Se impune, așadar, revederea și reformularea acesteia, în scopul menționării actului normativ care prevede procedurile de recuperare a ajutoarelor de stat, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Reținem observația și pentru sintagma „conform procedurilor naționale în domeniul ajutoarelor de stat” de la art. I pct. 24, referitor la enunțul prevăzut pentru art. 12 alin. (2).

La textul propus pentru art. 2 lit. y), pentru respectarea stilului normativ, este necesară înlocuirea abrevierii „CE” prin expresia „Comisiei Europene”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

La textul propus pentru art. 2 lit. nn), pentru o informare riguroasă, textul trebuie să facă referire la „art. 22 alin. (1) și (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241”.

7. La art. I, pct. 4, la norma de la art. 2 lit. ss), referitor la expresia „verificarea ex-post a procedurilor de achiziții publice”, precizăm că, pentru respectarea dispozițiilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, este necesară înlocuirea acesteia cu sintagma corectă, respectiv „controlul ex-post a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice”.

Totodată,  deoarece norma face trimitere la un element de structură din actul de bază, sintagma „din prezenta ordonanță de urgență” se va elimina, ca inadecvată.

8. La art. I pct. 7, la textul art. 5 alin. (1) lit. h), pentru precizia normei, în locul expresiei „dispozițiile legale aplicabile în domeniul achizițiilor publice/sectoriale” se va scrie expresia „dispozițiile legale aplicabile în domeniul achizițiilor publice și/sau sectoriale”, observație valabilă și pentru pct. 8, la enunțul art. 5 alin. (3) lit. cc).

De asemenea, pentru suplețea proiectului, sugerăm ca norma europeană să fie menționată doar prin precizarea categoriei juridice, a numărului și a anului adoptării ei. Prin urmare, în tot cuprinsul proiectului, se va face trimitere la „Regulamentul (UE) 2021/241”.

9. Referitor la actualele  pct. 8 și 9 ale art. I , pentru respectarea ordinii firești a intervențiilor propuse,  sugerăm inversarea acestora, urmând ca introducerea lit. h¹) la alin. (3) al art. 5 să fie prevăzută înaintea modificării lit. m), bb), cc), ff), hh), jj) și kk) de la respectivul alineat al art. 5.

10. La art. I pct. 15, în norma propusă pentru art. 5 alin. (6) lit. a), deoarece titlul Legii nr. 94/1992 mai este redat în cadrul actului de bază la art. 3 lit. o), pentru suplețea normei, nu mai este necesară redarea acestui titlu.

De asemenea, pentru o informare completă asupra intervențiilor suferite de Legea nr. 94/1992, după termenul „republicată” se va introduce sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

11. Referitor la art. I  pct. 17, 18 și 19 pentru respectarea ordinii firești a literelor, este necesară ca modificarea lit. o), p), q), s) și z)  ale alin. (1) al art. 6, care actualmente este prevăzută la pct. 17 să fie reglementată ulterior pct. 18 și 19 care prevăd introducerea lit. g1), respectiv k1) în cadrul alin. (1) al art. 6.

La actualul pct. 17, la partea dispozitivă, din considerente de ordin redacțional, sintagma „literele „o), p), q), s) și z)” se va reda sub forma „literele „o) - q), s) și z)”.

Reiterăm observația pentru toate situațiile similare din proiect.

La textul propus pentru art. 6 alin. (1) lit. z), sintagma „din prezenta ordonanță de urgență” se va elimina ca fiind superfluă.

12. La art. I pct. 20, la norma de la art. 6 alin. (1) lit. cc), pentru o exprimare consacrată, propunem înlocuirea expresiei „procedurii de achiziție pentru atribuirea contractelor de furnizare” cu sintagma „procedurii de atribuire a contractelor de furnizare”.

Totodată, în textul propus pentru art. 6 alin. (1) lit. ee), pentru corectitudinea informației se va face trimitere la „Regulamentul (UE) nr. 241/2021”.

13. La partea dispozitivă a pct. 21 al art.I, pentru rigoarea exprimării, sintagma „care devine alineatul (2)” se va înlocui cu sintagma „alin. (2)”.

14. La art. I pct. 22, la textul propus pentru art. 9 alin. (1²), pentru unitate redacțională cu actul normativ de bază, abrevierea „C.N.I.” se va reda sub forma „CNI”.

15. La art. I pct. 23, la textul propus pentru art. 10 alin. (2), având în vedere că Legea nr. 273/2006 nu este la prima menționare în text și tinând cont de rigorile redacționale, sintagma „art. 61 alin. (1), art. 63 alin. (4) și alin. (4¹) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare” va fi redată sub forma „art. 61 alin. (1) și art. 63 alin. (4) și (4¹) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare”.

De asemenea, pentru precizia și claritatea normei, considerăm că actul normativ de la care se face o derogare trebuie să existe, nu să fie un act normativ care se va emite în viitor.

Ca urmare, sugerăm revederea referirii la instituirea unei derogări de la „prevederile referitoare la plafoanele privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi cele privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale prevăzute în legile anuale pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar”.

Precizăm și faptul că potrivit prevederilor art. 63 alin. (10) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, „Pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, limitele anuale pentru finanțările rambursabile care urmează a fi contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale și pentru tragerile ce se pot efectua din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate, pe o perioadă de 3 ani următori anului în care se aprobă”.

Astfel, ultima astfel de hotărâre adoptată este Hotărârea Guvernului nr. 106/2023 privind aprobarea limitelor anuale, aferente anilor 2023, 2024 și 2025, pentru finanțările rambursabile care pot fi contractate și pentru tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale.

Totodată, la textul propus pentru art. 10 alin. (2), sugerăm reconsiderarea măsurii referitoare la  instituirea  unei derogări de la prevederile referitoare la plafoanele (...)  prevăzute în legile anuale pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar, pe parcursul execuției bugetare, pentru considerentul că, în textul propus norma este susceptibilă de un grad mare de generalitate întrucât reglementările de la care se derogă nu sunt identificate, ci identificabile.

16. La art. I pct.25-28, referitor la intervențiile preconizate, semnalăm că din structura actuală a alin. (1) al art. 13, care este structurat în lit. a) - h), ar urma să nu se intervină doar asupra lit. c). Astfel, lit. a) și b) sunt propuse spre modificare, iar lit. d) - h) ar urma să fie abrogate.

Ca urmare, pentru claritatea soluției, recomandăm să se procedeze la modificarea în întregime a alin. (1) al art. 13.

În acest caz, având în vedere și faptul că pct. 26 și 27 se referă la modificarea unor alineate ale art. 13, pct. 25 - 28 ar urma să fie contopite într-unul singur, cu următoarea parte dispozitivă:

„... La articolul 13, alineatele (1) (5) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:”.

În cazul în care nu se reține această recomandare, pentru respectarea regulilor de tehnică legislativă, actualul pct. 28 va fi prevăzut după actualul pct. 25.

De asemenea, actualele pct. 26 și 27 se vor contopi într-un singur punct cu următoarea formulare:

„... La articolul 13 alineatele (5) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:”.

Referitor la textul propus la art. 13 alin. (1) lit. a) de la pct. 25, pentru un plus de coerență, sugerăm considerarea formulării sintagmei „sumele reprezentând contravaloarea fondurilor europene, finanțării publice naționale asigurată de la bugetul de stat, care nu poate depăși 25% din contravaloarea fondurilor europene, precum şi TVA aferentă acestora (...)”, sub forma „sumele reprezentând contravaloarea fondurilor europene, finanțare publică națională asigurată de la bugetul de stat, care nu poate depăși 25% din contravaloarea fondurilor europene, precum şi TVA aferentă acestora (...)”, realizându-se astfel și corelarea cu prevederea similară de la pct. 26 [sub aspectul normei propuse pentru art. 13 alin. (5) lit. a)].

         17. La art. I pct. 29, pentru realizarea unității terminologice în cuprinsul normei propuse pentru art. 14 alin. (2), propunem redarea expresiei din debutul textului „Propunerile de credite de angajament şi bugetare (...)” sub forma „Propunerile de credite de angajament şi credite bugetare (...)”.

18. Referitor la  părțile dispozitive ale pct. 31-33 ale art. I, pentru considerentul că acestea preconizează multiple evenimente legislative, diferențiate ca și natură juridică, ce se propagă, în plan majoritar, asupra subdiviziunilor structurale ce alcătuiesc un articol din actul normativ de bază, pentru o vizualizare și asimilare facilă și corectă a articolului analizat, recomandăm contopirea acestora într-o singură parte dispozitivă care să dispună modificarea în integralitate a acestuia, în următoarea redactare:

„31. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:”.

Subsecvent, va fi redat textul aferent, marcat cu abrevierea „Art. 19”, prin prezentarea ipotezelor juridice nemodificate, modificate, precum și a celor nou introduse, identificarea acestora fiind realizată numai cu cifre arabe, redate între paranteze.

În cazul în care se optează pentru această procedură juridică, este de subliniat faptul că părțile dispozitive ce succed actualul pct. 33, vor fi renumerotate, în mod corespunzător, iar eventualele norme de trimitere la respectivele texte legislative trebuie, de asemenea, reactualizate.    

Distinct, la pct. 31, în textul prevăzut pentru art. 19 alin. (2), pentru stilizare normativă a dispoziției, propunem inserarea substantivului „dispozițiilor”, în cuprinsul construcției „... potrivit dispozițiilor alin. (3)”.

De asemenea, coroborat cu norma prevăzută la art. 2 lit. a), pentru identitate de rațiune cu aceasta, propunem ca titulatura „Ministerul Finanțelor” să se rezume doar la acronimul „MF”, observație ce are aplicabilitate generală.

La alin. (3) partea introductivă, atragem atenția asupra expresiei „de regulă”, ce nu îndeplinește cerințele privind claritatea și previzibilitatea normelor juridice, de aceea, propunem revederea și reconsiderarea aspectului sesizat.   

La pct. 32, în ipoteza nepreluării observației privind modificarea în întregime a art. 19, pentru respectarea uzanțelor în redactarea actelor normative cu o natură modificatoare, în cuprinsul părții dispozitive, enunțul „alineatele (5), (6) și (7)” trebuie redat sub forma „alineatele (5)-(7)”.

La pct. 33, pentru corectitudine și precizie, la partea dispozitivă este necesară îndreptarea unei erori de natură redacțională, în sensul că, în loc de „... după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin. (8) și (9) cu următorul cuprins:” trebuie să figureze „... după alineatul (7) se introduc două noi alineate, alin. (8) și (9) cu următorul cuprins:”.

În textul prevăzut pentru art. 19 alin. (9), prin analogie cu norma de trimitere la „art. 19 alin. (1¹)”, pentru consecvență redacțională, propunem scrierea construcției „... contul prevăzut la art. 19 alin. (1¹).” După cum urmează: „... contul distinct de disponibil prevăzut la art. 19 alin. (1¹).”

De asemenea, pentru identificarea corectă a instituției la care se face referire în text, sintagma „vor fi restituite Comisiei” trebuie înlocuită cu sintagma „vor fi restituite Comisiei Europene”.

19. La art. I pct. 34, pentru conformitate cu maniera redacțională agreată de tehnica legislativă, în cuprinsul părții dispozitive se impune inserarea formei restrânse „alin.”, în fața numeralului „(5¹)”.

20. La art. I pct. 36, în textul prevăzut pentru art. 24 alin. (1²), întrucât art. 18 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 nu este relevant pentru obiectul alin. (12), sugerăm reconsiderarea trimiterii.

La alin. (1³), pentru rigoarea exprimării dar și pentru accentuarea caracterului imperativ al normei, propunem ca textul „... efectuate de coordonatorul de reforme și/sau investiții respectând prevederile impuse de alin. (1).” să fie scris „... efectuate de coordonatorul de reforme și/sau investiții cu respectarea dispozițiilor prevăzute la alin. (1).”

21. La art. I pct. 37, pentru rațiune că partea dispozitivă este defectuos redactată, iar pentru a fi în accepțiunea normelor de tehnică legislativă, propunem scindarea acesteia în două părți dispozitive, ale căror conținuturi le redăm mai jos:

„... La articolul 24 după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3¹), cu următorul cuprins:”;

„... La articolul 24 după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4¹), cu următorul cuprins:”.

22. La art. I pct. 39, în cuprinsul părții dispozitive, pentru raționament de ordin ce vizează exigențele normative, se impune scrierea expresiei „alineat (1¹)” sub forma „alin. (1¹).

În textul prevăzut pentru art. 31 alin. (1¹), pentru a conferi o reglementare  accesibilă și clară, ar fi ideal, să se indice în mod expres norma/ele legislative la care se fac/e referire în mod generic în exprimarea „... cu dispozițiile legale aplicabile în domeniul achizițiilor publice/sectoriale, ...”.

23. La art. I pct. 42, în textul prevăzut pentru art. 35 alin. (1), pentru conformitate cu varianta oficială a Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021, cu modificările și completările ulterioare, propunem ca norma de trimitere la „art. 22 alin. (2) lit. d)” să se realizeze astfel: „art. 22 alin. (2) lit. (d)”.

24. La art. I pct. 43, în textul prevăzut pentru art. 36 alin. (1), pentru cursivitatea normei, este necesară inserarea prepoziției „la”, în cadrul contextului „... prevăzuți la art. 24 alin. (3¹) și (4¹)”.

Totodată, este necesară eliminarea enunțului „din prezenta ordonanță de urgență.”, ca fiind de prisos.

25. La art. I pct. 45, considerăm necesar ca partea dispozitivă să fie redactată într-o manieră tipic normativă astfel:

„... Anexa se modifică și se înlocuiește cu anexa la prezenta ordonanță de urgență.”.

Totodată, marcajul anexei^**) se va realiza în acord cu exigențele de tehnică legislativă astfel:

                                                                                                  „Anexă

(Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021)”.

^**) Ca replică a reformulării părții dispozitive a pct. 45, precum și pentru o sistematizare optimă și conformă cu rigorile normative, propunem comutarea textului anexei amendată, în finalul actului normativ.

26. La art. II alin. (1), pentru îmbunătățire redacțională a normei, propunem scrierea construcției „... În termen de 7 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ...” sub forma „... În termen de 7 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ...”.

În același timp, întrucât asupra art. 19 alin. (1¹) – la care se face trimitere - din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare, nu a survenit nicio modificare prin prezentul proiect de ordonanță de urgență, este de evaluat păstrarea sau nu a mențiunii din final, respectiv „... precum și astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta ordonanță de urgență.”, pe motiv ca fiind inadecvată.

La alin. (2), pentru rațiuni de ordin normativ, cum ar fi, eliminarea titlului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare, întrucât acesta a mai fost citat în alineatul anterior, precum și pentru exactitatea informației juridice, propunem ca acesta să fie reconfigurat astfel:

„(2) Prevederile art. 24 alin. (1), (1¹), (3¹) și (4¹) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate și/completate prin art. I din prezenta ordonanță de urgență, se aplică apelurilor de proiecte lansate, contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare încheiate/emise după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.”.

27. Cu referire la art. III, relevăm faptul că modificarea unei hotărâri a Guvernului, printr-un act juridic de nivel superior, cum este o ordonanță de urgență, ce are o forță juridică asimilată cu cea a legii contravine conceptului ce stă la baza tehnicii legislative.

Astfel, potrivit prevederilor art. 62 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază.

În cazul de față, prin modificarea unei hotărâri a Guvernului printr-un act de nivelul ordonanței de urgență am fi în prezența a două dispoziții de nivel diferit care nu se pot contopi, prin exprimarea lor în textul unei hotărâri a Guvernului.

Întrucât actul normativ supus intervenției legislative este o hotărâre a Guvernului, modificarea acestuia se poate face, potrivit principiului simetriei actelor juridice, numai printr-un act de același nivel, respectiv o hotărâre a Guvernului.

Față de cele ce preced, intervenția legislativă preconizată la art. III, nu se poate realiza decât printr-un act normativ cu aceeași forță juridică ca și actul supus intervenției respective, în cazul de față, printr-o hotărâre a Guvernului.

28. La art. IV, în vederea întregirii categoriei juridice a actului normativ la care se face referire în contextul dat, pentru precizie, propunem ca enunțul „... 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, ...” să fie scris „... 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgență, ...”.

În plus, pentru uzitarea unui limbaj propriu stilului normativ, propunem înlocuirea construcției „... se modifică şi se completează potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgență.” cu varianta „... se modifică în mod corespunzător.”.

PREŞEDINTE

Florin IORDACHE

București

Nr. 870/20.09.2023